Cotarul verde: momentul de atac și soluții de combatere

Insectă cu potențial dăunător la pomii fructiferi, cu o singură generație pe an și care, în condiții favorabile, poate dezvolta pupulații în stare să mănânce toate frunzele unui pom.

1. Masculul are corp subțire și aripi de 2-3 cm anvergură, în vreme ce femela are aripi rudimentare și un corp mai gros.
2. Larva are culoare verde-gălbui și se deplasează într-un mod caracteristic, de unde i se trage și numele (deplasarea te duce cu gândul la măsurarea lungimilor cu cotul).
3. Iernează sub formă de ou. Larvele apar în aprilie-mai, în iunie intră în faza de pupă.
4. Adulții apar târziu, începând cu luna octombrie.
5. Femelele urcă în coroană cățărându-se pe trunchi, unde sunt găsite de masculii aripați și fecundate. Împerecherea are loc în intervalul octombrie-decembrie, până la venirea gerurilor mari.
6. Femela depune la subsuoara mugurilor, la bifurcația crengilor și în crăpăturile scoarței. O femelă depune până la 350 ouă, câte 1-3 într-un loc.

Ce atacă şi cum dăunează: 

1. Cotarul verde dăunează în fază larvară, când atacă numeroase specii forestire (gorun, stejar, fag, tei, carpen etc.).
2. Larvele se hrănesc mai mult noaptea.
3. Poate produce pagube mari și în livezi, fiind una dintre speciile defoliatoare foarte periculoase pentru speciile de sâmburoase (cireș, vișin, cais, piersic, prun).
4. Atacul cotarului verde în livezi este mai aprig atunci când în vecinătate se află păduri.
5. Larvele tinere, apărute primăvara devreme, rod mugurii, parțial sau total, apoi frunzele, după apariția acestora putând, uneori, să producă defolieri totale ale pomilor atacați.
6. Deși preferă frunzele, dacă invazia implică un număr mare de omizi, atacul se poate extind și asupra florilor și fructelor.
7. Fructele atacate sunt roase la suprafață sau chiar și în profunzime, fapt care poate cauza căderea acestora.
8. Larvele apar în lunile aprilie-mai, în funcție de gradul de încălzire al vremii.
9. Hrănirea larvelor durează până în luna iunie, când coboară pe un fir de mătase, intră în sol și se transformă în pupe.

Cum poate fi prevenit: 

1. Săparea solului sub coroana pomilor în luna august are ca efect distrugerea unui mare număr de pupe și, implicit, reducerea populației de larve din anul următor.

Cum se combate bio: 

1. Cotarul verde este vânat intens de păsările insectivore, apariția sa coincizând cu hrănirea puilor proaspăt eclozați. Din acest motiv, cotarul verde se hrănește mai ales noaptea.
2. Aplicarea de benzi cleioase pe tulpina pomilor în septembrie-octombrie are ca efect capturarea femelelor.
3. Aflați mai multe despre combaterea bio a cotarului verde în articolele următoare:

Cum se combate chimic: 

1. Tratamentele cu insecticide formulate pe bază de ulei (ulei horticol), aplicate la dezmugurit, reduc drastic numărul ouălor și al larvelor eclozate.
2. Tratamentele împotriva omizilor se fac imadiat după apariția acestora, când sunt mai vulnerabile. 
3. Insecticidele avizate în țara noastră pentru combaterea cotarului verde sunt:

Cum ne apărăm pomii de cotarul verde?

Dacă aveţi livadă sau măcar câţiva pomişori, sigur aţi avut parte în unii ani şi de atacul unei specii de omizi de culoare verde, extrem de dăunătoare. Vă propunem să-i descoperiţi punctele slabe.

Ce este cotarul verde?

Cotarul verde al pomilor este unul dintre cei mai de temut dăunători ai livezilor, uşor de recunoscut în faza larvară după culoarea sa verde şi mersul caracteristic, ce i-a dat şi numele. În literatura de specialitate este desemnată ca „specie polifagă”, ce se hrăneşte, adică, cu aceeaşi plăcere din peste 70 de specii pomicole şi silvice: cireş, păr, măr, cais, prun, ulm, stejar, fag, frasin etc.

Când atacă şi ce pagube produce

Insecta produce pagube doar în faza larvară. În invaziile de proporţii, omizile pot distruge în totalitate masa de frunze, din care cauză pomii se debilitează şi devin sensibili la boli şi dăunători, iar fructele rămân mici şi nu se coc.

Mai exact, după trecerea iernii, când temperaturile încep să crească, larvele ies din ouă şi încep să se înfrupte din frunzele tocmai apărute. După ce se încheie perioada de înflorire şi fructele încep să lege, le atacă şi pe acestea, în special merele şi cireşele.

Soluţia bio

Aceasta presupune câteva măsuri şi lucrări prin care se interferează în ciclul biologic al cotarului verde şi, astfel, se preîntâmpină atacul. Aşadar:

1. Instalaţi benzi cleioase (vedeţi foto) la sfârşitul verii şi începutul toamnei, deoarece femelele, care nu zboară, se caţără pe trunchi în coroana pomilor şi îşi depun ouăle în jurul mugurilor de rod. Benzile cleioase trebuie păstrate până în aprilie, deoarece asaltul început în toamnă va fi reluat la venirea primăverii.

2. Tăiaţi toate ramurile care ating solul la minimum 30 cm deasupra solului, deoarece femela cotar se foloseşte de orice cale pentru a ajunge în coroană.

3. Săpaţi solul din jurul pomilor pe timpul verii, pentru a distruge pupele aflate în sol, de regulă la adâncimi de 5-15 cm. Din pupe vor ieşi viitorii adulţi de cotar.

4. Dacă aveţi găini, puteţi să le lăsaţi libere toamna şi primăvara în livadă, deoarece vor ciuguli cu plăcere toţi cotarii adult pe care-i vor depista împrejurul pomilor.

5. Ca alternativă la benzile cleioase puteţi utiliza grăsimi animale sau unsoarea folosită la lubrifierea angrenajelor, pentru a contura o bandă de 10-15 cm de jur-împrejurul trunchiului. Se pare că efectul este acelaşi, împiedicând femela cotar spre coroană (vedeţi foto).

Câteva sfaturi în plus

1. Benzile cleioase sunt fâşii de hârtie ce conţin pe una din feţe un clei puternic ce capturează toate insectele care îl ating. Acestea pot fi cumpărate din magazine specializate. Reţineţi: e foarte important să amplasaţi corect aceste benzi, respectând instrucţiunile producătorului.

2. Femela cotar poate fi împiedicată să urce în coroană şi printr-o altă operaţiune, care nu o vizează direct, anume protejarea pomilor de atacul iepurilor pe timpul iernii prin badijonarea cu untură de porc sau cu unsoare.