Organic
Tip: fertilizator

Sursa: http://inimafericita.ro/2015/06/23/fertilizatori-naturali-si-ingrasaminte-ecologice-pentru-gradina-ta/

Sunt diferite plante, mai ales leguminoase, care se cultiva in mod special, singure sau in amestec, pentru a imbunatati calitatea solului.

1. Leguminoase: bob, maazre, mazariche, lupin, fasolita, soia, trifoi, sulfina (Mellilotus officinalis), etc.
2. Brassicacee (Crucifere): rapita, mustar etc.
3. Graminee: secara, triticale (hibrid grau/secara) si ovazul in amestec cu leguminoase anuale.

Avantajele folosirii ingrasamintelor verzi

• in cursul cresterii, se comporta ca un mulci viu;
• absorb substante nutritive, impiedicand spalarea lor;
• odata incorporate in sol, elibereaza aceste substante nutritive;
• radacinile plantelor verzi au un efect pozitiv asupra solului.

Se recomanda ca aceste ingrasaminte sa fie tocate marunt, sa fie uniform imprastiate pe teren si sa nu se introduca direct in sol, ci numai dupa o perioada de compostare la suprafata.

Partile de planta (radacini, frunze, tulpini) ramase pe teren dupa recoltare constituie o sursa de humus.

Dezavantajele folosirii ingrasamintelor verzi

• costurile relativ mari cu infiintarea, recoltarea si incorporarea culturilor
• efectele de blocare a azotului mineral
• intensificarea mineralizarii materiei organice din sol.

Mai multe despre ingrasamintele facute din ierburi poti citi pe Permacultura.

Sursa: http://agroromania.manager.ro/articole/tehnologii/ingrasaminte-minerale-acceptate-in-sistemul-de-agricultura-ecologica-428.html Îngrăşămintele verzi provin de la plante cultivate ce se încorporează prin arătură în sol, în momentul în care ajung la maximum de cantitate de masă verde. Ele se descompun în sol şi reprezintă o sursă deosebită de elemente nutritive. Bine reprezentate de plante precum leguminoasele (lupinul, sulfina, măzărichea, trifoiul) sau altele precum rapiţa şi muştarul, care lasă în sol o mare cantitate de azot şi alte elemente nutritive. De asemenea, sunt recomandate pe solurile nisipoase, sărace în humus, şi unde nu există alte posibilităţi de fertilizare organică, pentru a crea o structură stabilă solului, a reduce eroziunea solului prin vânt şi apă, a preveni levigarea elementelor nutritve, în special a nitraţilor.