General info - dozare: 0.01% (1g la 10L apa); 0.025% (2.5g la 10L apă); 0.2% (20g la 10L apă); 1.5% (150g la 10L apa); <strong>0.4Kg/ha</strong> = 4g la 10L apa; <strong>1l/ha</strong> = 100ml la 1000 mp
Organic
Tip: fertilizator
Tip: fertilizator
Sursa: http://cultagribio.blogspot.ro/2012/02/principiile-si-regulile-de-fertilizare.html
Făina de bazalt
Forma de prezentare: Pudră cu particule sub 20 microni;
Compoziţie chimică: silicaţi (50 %); Întrebuinţare: Preparatul are o capacitate foarte bună pentru îndepărtarea tuturor dăunătorilor care atacă exteriorul organelor aeriene.
Proprietăţi asemănătoare, dar nu egalabile, cu făina de bazalt, au şi făina de dolomită şi cenuşa de lemn, foarte fin cernute.
Sursa http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/5352-dolomita-ingrasamant-miraculos-calciu-si-magneziu:
Provine din macinarea bazaltului, o roca provenita, la randul ei, din lava vulcanilor, in prezent stinsi. De aici si denumirea de faina de lava. Prin caracteristicile ei fizico-chimice, deosebit de valoroase, faina de bazalt se utilizeaza astazi pe scara larga in gradinaritul biologic din tarile dezvoltate economic, in calitate de ingrasamant, ingredient, pentru compost, deodorant pentru zemurile din plante, preparat fitofarmaceutic, singur sau in amestec cu alte preparate etc. Compozitia chimica a fainii de bazalt se aseamana cu cea a malului de Nil. Pentru exemplificare dam in continuare compozitia chimica a doua proveniente germane de bazalt, comparativ cu malul de Nil. Desigur, la malul de Nil se mai
Compozitia Bazalt Bazalt de Mal de
chimica (%) de Luzian Eifelgold Nil
Siliciu (SiO2) 48,3 35-45 48,50
Aluminiu(Al2O3) 19,2 11-14 19,35
Calciu (CaO) 8,1 11-17 3,31
Magneziu (Mg0) 6,3 6-16 10,47
Fier (FesO8) 8,1 10-12 2,95
Potasiu (K2O) 1.7 4 0,92
Sodiu (Na2O) 2,6 4 0,81
Mangan (MnO2) 0,1 — 0,23
Fosfor (P2O6) — 0,5-1,5 —
Titan (TiO2) — 2-4 2,46
adauga fractia organica, bogata in azot. In plus, faina de bazalt mai contine cupru, zinc, nichel, seleniu, bor, crom, vanadiu, sulf etc. In cantitati cuprinse intre 10 si 100 mg/kg.
Tara noastra poseda zacaminte de bazalt, dar pana in prezent aceasta roca nu a fost destinata uzului agricol.
Făina de bazalt
Forma de prezentare: Pudră cu particule sub 20 microni;
Compoziţie chimică: silicaţi (50 %); Întrebuinţare: Preparatul are o capacitate foarte bună pentru îndepărtarea tuturor dăunătorilor care atacă exteriorul organelor aeriene.
Proprietăţi asemănătoare, dar nu egalabile, cu făina de bazalt, au şi făina de dolomită şi cenuşa de lemn, foarte fin cernute.
Sursa http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/5352-dolomita-ingrasamant-miraculos-calciu-si-magneziu:
Provine din macinarea bazaltului, o roca provenita, la randul ei, din lava vulcanilor, in prezent stinsi. De aici si denumirea de faina de lava. Prin caracteristicile ei fizico-chimice, deosebit de valoroase, faina de bazalt se utilizeaza astazi pe scara larga in gradinaritul biologic din tarile dezvoltate economic, in calitate de ingrasamant, ingredient, pentru compost, deodorant pentru zemurile din plante, preparat fitofarmaceutic, singur sau in amestec cu alte preparate etc. Compozitia chimica a fainii de bazalt se aseamana cu cea a malului de Nil. Pentru exemplificare dam in continuare compozitia chimica a doua proveniente germane de bazalt, comparativ cu malul de Nil. Desigur, la malul de Nil se mai
Compozitia Bazalt Bazalt de Mal de
chimica (%) de Luzian Eifelgold Nil
Siliciu (SiO2) 48,3 35-45 48,50
Aluminiu(Al2O3) 19,2 11-14 19,35
Calciu (CaO) 8,1 11-17 3,31
Magneziu (Mg0) 6,3 6-16 10,47
Fier (FesO8) 8,1 10-12 2,95
Potasiu (K2O) 1.7 4 0,92
Sodiu (Na2O) 2,6 4 0,81
Mangan (MnO2) 0,1 — 0,23
Fosfor (P2O6) — 0,5-1,5 —
Titan (TiO2) — 2-4 2,46
adauga fractia organica, bogata in azot. In plus, faina de bazalt mai contine cupru, zinc, nichel, seleniu, bor, crom, vanadiu, sulf etc. In cantitati cuprinse intre 10 si 100 mg/kg.
Tara noastra poseda zacaminte de bazalt, dar pana in prezent aceasta roca nu a fost destinata uzului agricol.