SmartHome -

Nume

Numele latin

Subcategory

Descriere

Origine ROMÂNIA, vigoare mică spre  mijlocie, forma coroanei sferică, fructul mijlociu spre mic, sferic uşăor turtit, greutatea fructului 100-130 g, culoarea galben acoperit cu răşu intens, perioada de recoltare - a II-a decadă a lunii iulie.

Soi românesc, obţinut din seminţe hibride provenite din S.U.A.
Este un soi rezistent la rapăn, mediu rezistent la făinare, de vigoare mică-mijlocie, precoce, productiv, rezistent la ger şi secetă, fructifică în special pe ţepuşe.
Fructele sunt mijlocii spre mici cu un gramaj de aproximativ 100-130 g pe fruct, au fotmă sferică, uşor turtite, galbene, acoperite cu roşu intens pe 2/3 din suprafaţă.
Pulpa este fermă, suculentă, de culoare albă, uşor acidulată, plăcută la gust.
Se recoltează în a II-a decadă a lunii iulie.

Denumire populara: Marul
Denumire populara in alte limbi: engleza – Apple; italiana – Mela, Melo, Pomo; germana –Apfel, Apfelbaum; etc.
Denumire stiintifica: Malus domestica sin. Malus comunis, Malus pumila, Pyrus malus
Grupa pomicola: pomacee, samantoase
Origine, raspandire:
Primele soiuri de mar (Malus domestica) se presupune ca isi au originea in zone ca Asia Mica, Caucaz, Asia Centrala, India Himalayana, Pakistan si Vestul Chinei, zone in care cresc spontan un numar mare de specii (peste 25) din genul Malus spp.. Prin hibridare naturala a speciilor de Malus spp. ce se gasesc intr-un areal comun, au aparut primele soiuri de mar (Malus domestica). Vechiul drum al Matasii a avut un rol important in rapandirea si cultivarea marului din China pana la Marea Negara. In documentele scriitorilor Imperiului Roman marul a fost mentionat ca specie luata in cultura inca din anii 4.000 î.Hr. (Juniper, B.E., Watkins, R. and Harris, S.A. 1998).
Utilizare
Pomicola, Planta medicinala
Conditii de crestere si fructificare:
Marul este putin pretentios  fata de sol dar prefera solurile fertile, bine drenate si reavene. Marul vegeteaza pe solurile: lutoase, nisipoase, luto-nisipoase, argiloase, argilo-lutoase. Suporta greu atat seceta prelungita cat si umiditatea excesiva in sol (stagnarea apei). Marul prefera un pH de 6-7, dar suporta o reactie a solului – pH in intervalul 5-7.6. Cerintele fata de sol difera si de la un portaltoi la altul;
In momentele critice (cresterea fructelor, perioadele secetoase, diferentierea mugurilor de rod, etc.) se impune obligatoriu irigarea prin picurare. Conditiile de seceta afecteaza atat cantitatea cat si calitatea fructelor.
Marul prefera temperaturi in intervalul 13-28ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 8ºC iar cea maxima absoluta de 34ºC. Cresterile tinere pot fi afectate de inghet la temperaturi < -2 ºC. Temperatura minima de la care plantele (mugurii de rod) pot fi afectate de ger in perioada de repaus este de < -30 ºC.
Lumina: marul este un pom fructifer cu temperament de lumina (prefera locurile insorite) dar suporta si semiumbra (fructele aflate la umbra se coloreaza slab, intensitatea aromei este mai slaba, etc.).
Taierile – pentru formarea coroanei si fructificare se fac primavara devreme. Este recomandat ca la taiere sa folosim mastic de taiat/altoit, pentru a prevenii aparitia unor boli grave. La mar se vor face si operatii in verde – ciupiri, taieri, etc.;
Plantarea marului se recomanda toamna, dar putem planta in toata perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara), daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi de peste 5°C.
Proprietati pomicole:
Marul (Malus domestica) va intra pe rod la 2-5 ani de la plantare, in functie se soi, portaltoi, etc.
Merele sunt fructe de tip drupe false sau poame; de forma sferic-turtita, sferica, ovoida, ovosferica, tronconica, elipsoidala, cilindrica (Vezi fig.); cu diametrul de peste 6-10 cm; pielita lucioasa sau rapanoasa de culoare portocalie, roza, rosie, violacee, cu striuri sau dungi, acoperita de pruina (bruma) care la unele soiuri este sau devine unsuroasa. Pulpa poate fi de culoare alba, galbuie, rosietica, verzuie de consistenta crocanta, afanata, fainoasa. Gustul poate fi: dulce, dulce-acrisor, acidulat, etc. si  aroma specifica soiului.
Recoltarea merelor se face cand fructele s-au colorat specific varietatii, au dimensiunea specifica, sau cand au atins parametrii recoltarii pentru a putea fi depozitate o lunga perioada de timp. Merele isi continua maturarea si dupa recoltare (climacterice).
Merele se consuma in stare proaspata, deshidratate sau in preparate ca: prajituri, bauturi racoritoare, cidru, distilate, etc.
Merele contin la 100 g de pulpa: Antioxidanti: 2,589 μ mol – ORAC – Oxygen Radical Absorption Capacity Value; valoare energetica: 218 kJ (52 kcal); carbohidrati 13.81 g (zaharuri 10.39 g, etc.); proteine 0,26 g; vitamina C 4.6 mg; Sursa USDA.
Descriere:
Marul este un pom fructifer;
Florile sunt grupate cate 7-9 in raceme umbeliforme, erecte, receptacul tomentos, de culoare alba, rosie, roza. Infloreste in aprilie-mai. Polenizarea este entomofila (albine, bondari, etc.) iar mare parte din soiurile de mar sunt autosterile (necesita polenizator – nu se pot poleniza cu propriul polen) dar exista si soiuri de mar autofertile sau partial-autofertile.
Frunzele  sunt caduce (cazatoare), eliptice pana la ovate, uneori subrotunde, lungi de 5-8 cm si late de 3-5,5 m; optuze, acute, cu baza lat-cuneata, cu marginea crenata, dublu-crenata, crenat-serata sau dublu-serata; la inceput tomentoase (pe ambele fete) la maturitate au partea superioara glabra; cu suprafata neteda sau gofrata; de culoare verde; cu petiolul lung de 1,5-3 cm (Vezi fig.).
Dimensiuni: 
Marul este un pom fructifer a carui inaltime poate ajunge la 2.5-8  metri iar diametrul plantei de 3-8 m.
Soiuri de Mar:
I. In functie de perioada de maturare a fructelor:
1. Soiuri de Mar de Vara (Iulie-August): Romus, Romus 1, Aromat de Vara, Romus 3, Stark Earliest, Red Melba, Jamers Grieve, Summerred, Summerfree, Devil gala, Annaglo, Ruby gala, Royal beaut, Schniga, Galaxy, etc;
2. Soiuri de Mar de Toamna (septembrie): Voinea, Ardelean, Frumos de Voinesti, Auriu de Bistrita, Prima, Pionier, etc.
3. Soiuri de Mar de Iarna (sfarsit de septembrie-octombrie): Starkrimson, Golden delicious, Golden Delicious Reiders, Jonathan, Delicios Rosu, Delicios de Voinesti, Delia, Generos, Jonagold, Florina, Wagener premiat, Idared, Braeburn, Mutsu, Fuji, Gloster, Granny Smith, Royal Gala, Pinova, Cripps Pink, etc.
II. Soiuri de Soiuri de Mar de Club: Evelina, Pink Lady, Kanzi, Eva, Envy, Ariane, Lady Alice, Red Prince, etc.
III. Soiuri de mar utilizate ca polenizatori:  Crab apple ‘Evereste’ (Malus ‘Evereste’).
Inmultirea marului se face prin altoire primavara sau vara pe portaltoi:

generativi (din samanta – franc): marul paduret (Malus silvestris); Malus domestica ‘Patul’, Malus domestica ‘Cretesc’; Malus domestica ‘Masanski’, Malus domestica ‘Alnarp’, Malus domestica ‘Voinesti 1’, Malus domestica ‘Voinesti 2’, etc;
vegetativi (butasi, marcote, drajoni): M9 (pomi de vigoare redusa), MM106, M111, M26, etc.

Fertilizarea marului – se poate face utilizand:

Tehnologia de fertilizare YARA;
Tehnologia de fertilizare Green Has, etc.

Bolile marului in cultura:

Rapanul marului (Venturia inaequalis);
Fainarea marului (Podosphaera leucotricha);
Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena);
Focul bacterian la mar (Erwinia amylovora);
Diplocarpon mali sin. Marssonina coronaria;
Rugina marului (Gimnosporangium juniperinum);
Cancerul deschis al ramurilor-tulpinilor (Nectria spp.);
Noul cancer al marului, parului si gutuiului (Valsa ceratosperma);
Cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens);
Arsura bacteriana comuna (Pseudomonas syringae pv. syringae);
Boala frunzelor de argint „Silver leaf” (Chondrostereum purpureum);
Mana (Phytophthora cactorum);
APMV (Apple mosaic ilarvirus);
ASGV (Apple stem grooving virus);
Proliferarea marului – Mycoplasma of apple (Phytoplasma mali).

Bolile (putregaiuri) de depozit la mere pot fi cauzate de: Botryotinia fuckeliana, Aspergillus niger, Monilinia fructigena, Phytophthora cactorum, Venturia inaequalis, Alternaria alternate, Stemphylium botryosum, Phialophora malorum, Botryosphaeria obtuse, Sphaeropsis, Rhizopus stolonifer, Nectria galligena, Fusarium avenaceum, Phlyctema vagabunda, Pezicula malicorticis, Glomerella cingulata, Penicillium expansum, etc.
Daunatori la mar:

Viermele marului (Cydia pomonella);
Molia pielitei  fructelor (Adoxophyes orana);
Cotarul verde (Operophtera brumata sin. Cheimatobia brumata);
Minatorul marmorat (Phyllonorycter blancardella);
Molia orientala a fructelor (Cydia molesta sin. Grapholita molesta);
Viespea merelor (Hoplocampa testudinea);
Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus);
Paduchele roz galicol al marului (Dysaphis spp.);
Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum);
Paduchele verde al marului (Aphis pomi);
Musculita rasucirii frunzelor de mar (Dasineura mali);
Metcalfa pruinosa;
Gandacul paros (Epicometis hirta);
Omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar);
Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea);
Fluturele cu varful abdomenului auriu (Euproctis chrysorrhoea);
Acarieni: Paianjenul rosu al pomilor (Panonychus ulmi sin. Tetranychus ulmi);
Acarieni: Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae);
Tripsi;
Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella);
Carabusul de mai – viermii albi (Melolontha melolontha);
Gargarita florilor de mar (Anthonomus pomorum);
Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus);
Cariul scoartei (Scolytus rugulosus);
Iepurele de camp (Lepus europaeus);
Capriorul (Capreolus capreolus), etc.

Plante parazite la mar:

Vascul alb (Viscum album), etc.

Photo