Mărarul Compact – este recunoscut ca fiind regele verdețurilor datorită aromei sale excepționale, care îl recomandă pentru condimentarea diverselor preparate, dar și datorită efectelor sale benefice asupra organismului.
Descriere:
Plantarea semințelor de mărar se poate face odată cu trecerea pericolului de îngheț, începând cu luna martie pentru cultivarea în grădini, dar pentru ghivece se pot semăna începând cu luna ianuarie, asigurându-i-se un loc bine luminat, cu expunere la soare.
Solul trebuie să fie foarte bine drenat, cu o umiditate constantă, dar nu excesivă, bogat în humus, cre pe durata vieții plantei are nevoie de hrănire suplimentară, de preferat fiind prin adăugarea gunoiului de grajd.
Recoltarea frunzelor poate avea loc după circa 6-8 săptămâni de la semănare, atunci când planta atinge circa 20 cm în înălțime, iar ele se pot folosi atât în stare proaspătă cât și uscate, pentru condimentarea preparatelor, iar recoltarea semințelor are loc atunci când aceste capătă o culoare cafenie.
Este o plantă ușor de întreținut, care are nevoie doar de irigare, plivit și prășit pentru a oferi cele mai mari randamente.
Avantaje:
Frunzele de mărar, dar și semințele conțin ulei volatil, sunt bogate în vitamine și substanțe minerale, fiind indicate în tratamentul afecțiunilor gastro-intestinale, avâand și proprietăți antibcteriene.
Uleiul rezultat din semințele de mărar poate vindeca infecții ale pielii.
Mărarul este una dintre verdețurile preferate pentru aromarea mâncărurilor, în special a supelor, dar și în preparate pe bază de brânzeturi.
Denumire populara: Mararul
Denumire populara in alte limbi: engleza (Dill)
Denumire stiintifica: Anethum graveolens spp. hortorum
Grupa legumicola: PLANTE LEGUMICOLE AROMATICE (CONDIMENTE)
Originea si raspandirea:
Mararul este originar din Asia de SE. Mararul s-a utilizat inca din antichitate de catre: romani, greci si egipteni in special pentru proprietatile sale terapeutice si alimentare. Cultivarea mararului a fost extinsa in toata Europa de catre Mongoli.
Importanta si utilizarea mararului:
De la marar sunt utilizate frunzele si inflorescentele ca si condiment pentru: ciorbe, tocanite, salate, sosuri si in industria conservelor (prepararea de muraturi). Frunzele de marar sunt bogate in: uleiuri eterice (la strivire emana o aroma specifica), cantitat insemnate de vitamine (C, A, B-urile) si calciu, fier, magneziu, mangan, potasiu, zinc, etc.
Mararul este nelipsit ca planta aromata (condiment) din bucataria romaneasca. Mararul alaturi de patrunjel si leustean face parte din verdeturile traditionale pentru tara noastra.
Mararul are proprietati terapeutice, fiind utilizat: in indigestie, cresterea lactatiei la mamici, insomnie, etc.
Conditii de crestere:
Mararul este o planta anuala cu rezistenta la temperaturi scazute.
Mararul prefera locurile insorite.
Plantele de marar trebuiesc udate (in perioadele de seceta cultura se iriga obligatoriu prin picurare) la nevoie pentru a mentine solul reavan si avea in permanenta frunze de calitate.
Atentie !!! Mararul nu suporta excesul de umiditate.
Prefera solurile luto-nisipoase, bogate in humus si bine structurate.
Cultura Mararului
Mararul este una dintre cele mai apreciate plante condiment (verdeturi), din Romania.
Intrucat este necesara prezenta sa pe piata in permanenta se poate cultiva prin semanare esalonata, atat in sera, solar, tunele joase (in perioadele reci ale anului) cat si direct in camp (cand temperaturile o permit).
Infiintatea culturii:
Semintele de marar se pot semana: toamna tarziu, in ferestrele iernii, primavara devreme pana la finele verii (pentru a esalona astfel productia de frunze). Semintele germineaza incepand de la temperaturi de (+3°C).
Plantele de marar vegeteaza bine chiar si la temperaturi de +16°C.
Semanatul se face la o distanta de 20 cm intre randuri si o adancime de semanat de 1,5-3 cm.
Pe un teren unde s-au cultivat plante de marar si s-au maturat si scuturat semintele in anul urmator vom avea plante de marar fara a mai fi necesara insamantarea (creste spontan din semintele plantelor anterior cultivate).
Intretinerea culturii de marar:
Se recomanda efectuarea de prasile manuale si plivitul buruienilor.
Recoltarea mararului
De la rasarit si pana la recoltarea primelor frunze sunt necesare in general (30-40 zile).
Recoltarea frunzelor de marar se face cand acestea ajung la marimea de recoltat (10-15 cm). Frunzele verzi se vor recolta fara a afecta mugurele terminal. Comercializarea frunzelor de marar se va face in legaturi.
Recoltarea plantelor intregi (necesare pentru muraturi) se face in momentul cand acestea incep sa infloreasca. Tulpinile ecoltate se leaga in snopi si se usuca.
Nu se vor recolta frunze atunci cand apa este prezenta pe acestea.
Pastrarea frunzelor de marar
Frunzele de marar se pot conserva pentru o perioada mai lunga de timp prin congelare sau uscare la umbra.
Producerea semintelor de marar
Plantele semanate primavara vor forma tije florifere si seminte. Tulpinile florifere se recolteaza in parga (se taie tulpinile florifere cand semintele sunt la maturitate, altfel semintele ajunse la maturitate deplina se vor scutura). Tulpinile recoltate se pun la uscat, dupa uscare se extrag semintele.
Boli: Fainarea umbeliferelor (Erysiphe umbelliferarum); etc.
Daunatori: Plosnita vargata a Umbeliferelor (Graphosoma lineatumn), Fluturele coada de randunica (Papilio machaon), etc.
Descriere:
Plantarea semințelor de mărar se poate face odată cu trecerea pericolului de îngheț, începând cu luna martie pentru cultivarea în grădini, dar pentru ghivece se pot semăna începând cu luna ianuarie, asigurându-i-se un loc bine luminat, cu expunere la soare.
Solul trebuie să fie foarte bine drenat, cu o umiditate constantă, dar nu excesivă, bogat în humus, cre pe durata vieții plantei are nevoie de hrănire suplimentară, de preferat fiind prin adăugarea gunoiului de grajd.
Recoltarea frunzelor poate avea loc după circa 6-8 săptămâni de la semănare, atunci când planta atinge circa 20 cm în înălțime, iar ele se pot folosi atât în stare proaspătă cât și uscate, pentru condimentarea preparatelor, iar recoltarea semințelor are loc atunci când aceste capătă o culoare cafenie.
Este o plantă ușor de întreținut, care are nevoie doar de irigare, plivit și prășit pentru a oferi cele mai mari randamente.
Avantaje:
Frunzele de mărar, dar și semințele conțin ulei volatil, sunt bogate în vitamine și substanțe minerale, fiind indicate în tratamentul afecțiunilor gastro-intestinale, avâand și proprietăți antibcteriene.
Uleiul rezultat din semințele de mărar poate vindeca infecții ale pielii.
Mărarul este una dintre verdețurile preferate pentru aromarea mâncărurilor, în special a supelor, dar și în preparate pe bază de brânzeturi.
Denumire populara: Mararul
Denumire populara in alte limbi: engleza (Dill)
Denumire stiintifica: Anethum graveolens spp. hortorum
Grupa legumicola: PLANTE LEGUMICOLE AROMATICE (CONDIMENTE)
Originea si raspandirea:
Mararul este originar din Asia de SE. Mararul s-a utilizat inca din antichitate de catre: romani, greci si egipteni in special pentru proprietatile sale terapeutice si alimentare. Cultivarea mararului a fost extinsa in toata Europa de catre Mongoli.
Importanta si utilizarea mararului:
De la marar sunt utilizate frunzele si inflorescentele ca si condiment pentru: ciorbe, tocanite, salate, sosuri si in industria conservelor (prepararea de muraturi). Frunzele de marar sunt bogate in: uleiuri eterice (la strivire emana o aroma specifica), cantitat insemnate de vitamine (C, A, B-urile) si calciu, fier, magneziu, mangan, potasiu, zinc, etc.
Mararul este nelipsit ca planta aromata (condiment) din bucataria romaneasca. Mararul alaturi de patrunjel si leustean face parte din verdeturile traditionale pentru tara noastra.
Mararul are proprietati terapeutice, fiind utilizat: in indigestie, cresterea lactatiei la mamici, insomnie, etc.
Conditii de crestere:
Mararul este o planta anuala cu rezistenta la temperaturi scazute.
Mararul prefera locurile insorite.
Plantele de marar trebuiesc udate (in perioadele de seceta cultura se iriga obligatoriu prin picurare) la nevoie pentru a mentine solul reavan si avea in permanenta frunze de calitate.
Atentie !!! Mararul nu suporta excesul de umiditate.
Prefera solurile luto-nisipoase, bogate in humus si bine structurate.
Cultura Mararului
Mararul este una dintre cele mai apreciate plante condiment (verdeturi), din Romania.
Intrucat este necesara prezenta sa pe piata in permanenta se poate cultiva prin semanare esalonata, atat in sera, solar, tunele joase (in perioadele reci ale anului) cat si direct in camp (cand temperaturile o permit).
Infiintatea culturii:
Semintele de marar se pot semana: toamna tarziu, in ferestrele iernii, primavara devreme pana la finele verii (pentru a esalona astfel productia de frunze). Semintele germineaza incepand de la temperaturi de (+3°C).
Plantele de marar vegeteaza bine chiar si la temperaturi de +16°C.
Semanatul se face la o distanta de 20 cm intre randuri si o adancime de semanat de 1,5-3 cm.
Pe un teren unde s-au cultivat plante de marar si s-au maturat si scuturat semintele in anul urmator vom avea plante de marar fara a mai fi necesara insamantarea (creste spontan din semintele plantelor anterior cultivate).
Intretinerea culturii de marar:
Se recomanda efectuarea de prasile manuale si plivitul buruienilor.
Recoltarea mararului
De la rasarit si pana la recoltarea primelor frunze sunt necesare in general (30-40 zile).
Recoltarea frunzelor de marar se face cand acestea ajung la marimea de recoltat (10-15 cm). Frunzele verzi se vor recolta fara a afecta mugurele terminal. Comercializarea frunzelor de marar se va face in legaturi.
Recoltarea plantelor intregi (necesare pentru muraturi) se face in momentul cand acestea incep sa infloreasca. Tulpinile ecoltate se leaga in snopi si se usuca.
Nu se vor recolta frunze atunci cand apa este prezenta pe acestea.
Pastrarea frunzelor de marar
Frunzele de marar se pot conserva pentru o perioada mai lunga de timp prin congelare sau uscare la umbra.
Producerea semintelor de marar
Plantele semanate primavara vor forma tije florifere si seminte. Tulpinile florifere se recolteaza in parga (se taie tulpinile florifere cand semintele sunt la maturitate, altfel semintele ajunse la maturitate deplina se vor scutura). Tulpinile recoltate se pun la uscat, dupa uscare se extrag semintele.
Boli: Fainarea umbeliferelor (Erysiphe umbelliferarum); etc.
Daunatori: Plosnita vargata a Umbeliferelor (Graphosoma lineatumn), Fluturele coada de randunica (Papilio machaon), etc.
Bloom time
June
July
August
Bloom colors
Yellow
Care - Blooming
Remove flowers to promote growth of foliage and prevent self-seeding.
Care - Pruning
Hand weed around young plants.
Care - Growth
Annual. Dill grows best with full sun exposure. Tolerates cool weather.
Temperature (min)
7
Temperature (max)
40
Sun exposure
Sun
Shade
Sun
Details - Heat
Winter:
Interesting facts
Dill is said to have some rather unique properties. Chewing on its young leaves can refresh one's breath. Chef's use dill to substitute for salt for those who are restricted to low-sodium diets. The crushed seeds can be infused in a bath, which is said to provide the bather with stronger nails. Infusing water with dill is also said to relieve patients of upset stomach. Some have claimed that the word "dill" is derived from an old Norse word "dilla", which means lull. Speculation suggests that it
Purchase - Date
Feb 2017
Purchase - Shop Name
GradinaMax.ro
Height (min)
()
50Height (max)
()
60Lifetime
Perennial
Harvest time
April
May
June
July
August
Details - Harvesting
Edible parts are the leaves and seeds. Harvest dill 30-55 days after seeding. To harvest the seeds, remove dry and brown floral head and hold over a cloth or paper bag. The seeds may need further drying. To harvest the leaves, it is best to pick the tips of the compound leaves when they are still young and soft. The leaves can be used fresh, or for long term storage--air-dry or freeze the leaves.Fresh leaves are great additions to salads, sauces, soups, pesto etc. The dried seeds are usually use
Mature in
()
42Harvest in
()
50Care - Soil irigation
Dill can survive with infrequent irrigation, but will grow best when the soil is consistently moist.
Water
Fertilizer
Details - Fertilization
Provide plants with a high-nitrogen, water-soluble fertilizer on a monthly basis during the growing season.
Care - Pest
Plant in nutrient-rich, well-drained, moist, disease-free soil. Sow the seeds in the ground where you want the dill to grow during the spring. Cover the seeds with a fine-layer of sifted compost. To provide your garden with consecutive growth flushes, sow seeds continuously (once a month). Established plants will self-seed.Make sure to thin plants when they reach a size large enough to use in the kitchen.
Planting depth
()
1Planting distance
()
5Planting row distance
()
10Planting density min
30
Planting density max
45
Plant time
February
March
April
May
Care - Planting
You may find insects like lacewings on your dill plants. Leave these creatures alone as they are natural predators of pesky insects like aphids. Planting dill will result in fewer aphids in your garden.
Jurnal operatiuni
Fertilizare SFG - dreapta jos 8x1 04 Jun 2019
Fertilizare cu Almagerol, 60ml la 15L apa. E dupa o perioada de ploi si o grindina destul de urata. A plouat azi, frunzele erau pline de apa la pomi. De la thuja i-am stropit doar pe cei din fata casei pana la cabanuta si cypresocuparis din vie. Am uitat de menta si nu am stropit.